Cele 40 de zeci ale iubirii

cele-patruzeci-de-legi-ale-iubirii-top-10_1_fullsize

Am timp liber, mult prea mult timp liber, culmea chiar si la locul de munca, si cum nu vreau sa il irosesc, citesc mult. A inceput sa imi placa cititul asta, chiar nu stiu de ce, pentru ca eu si cititul eram ca baba si mitraliera. Cred ca varsta isi spune cuvantul, incep sa ma maturizez, incep sa vreau sa ma formez frumos, desi pana la varsta asta trebuia sa am deja un bagaj mare de cunostinte. Insa cred ca nu e timpul pierdut …niciodata nu e prea tarziu sa vrei sa fii un TU mai bun, mai destept, mai frumos.

Dar sa ma intorc la cartea citita zilele astea, Cele patruzeci de legi ale iubirii scrisa de Elif Shafak. Mi-a placut atat de mult cartea asta, pot sa zic ca am avut cate ceva de invatat, m a facut sa caut mult pe google despre diverse chestii din carte. L-am cautat pe celebrul Rumi, poemele lui, pe Shamz Tabrizi, despre care spre rusinea mea, abia cand am citit cartea am auzit de el, despre legatura dintre ei doi, si despre multe altele. E o carte ce merita citita.

Dar mai bine va dau copy paste prezentarii oficiale a cartii, pentru ca eu nu ma pricep deloc la rezumate, inca, vreau sa invat sa stiu sa imi exprim cuvintele, sentimentele, ideile.

Prezentare

Viata Ellei Rubinstein – o mama casnica si o sotie nefericita din suburbiile Bostonului zilelor noastre – se schimba din temelii cand, la aproape patruzeci de ani, se angajeaza la o agentie literara unde i se cere sa scrie un referat despre romanul unui autor necunoscut. Astfel descopera povestea fascinantei legaturi spirituale dintre faimosul poet persan Rumi si dervisul sufit Shams din Tabriz, astfel cunoaste forta eliberatoare a iubirii care a schimbat destinele celor doi prieteni si care il va schimba curand si pe al ei: intre Ella si Aziz Zahara, autorul romanului, incepe un schimb epistolar, apoi se infiripa o minunata poveste de dragoste. O apologie a iubirii, privita in multiplele sale ipostaze, romanul Cele patruzeci de legi ale iubiriipuncteaza cu subtilitate diferentele dintre religie si spiritualitate, dintre datorie si iubire.

Bonjour, fericire!

12495230_10153511377592333_6616083625432912053_n

Facand putina ordine printre cartile mele preferate, am dat peste una care imi placuse foarte mult, si intr-adevar asa a fost, pentru ca zilele astea am rasfoit-o iar! Ce placere pentru creier, o minunatie de carte.

Mi-am scos agenda roz, si am zis ca este timpul sa o foloesc, cartea asta m a inspirat sa o fac, sa incep sa imi scriu gandurile si pe foi, nu doar pe calculator, sa imi exersez scrisul, semnatura. Am inceput sa scot ideile care imi plac cel mai mult, citatele care ma inspira si sa imi pun imaginatia la treaba 🙂

Un pasaj care pe mine ma inspira este chiar acesta:

” Frantuzoaica nu va da niciodata buzna in incapere cu capul plecat, cerandu-si o mie de scuze si spunand „Iertati-ma!” pentru intarziere. Nu. Ea se va opri in pragul usii si se va „incadra”. Va astepta pana cand va fi vazuta. Abia apoi isi va face marea intrare, constienta ca e privita. Va zambi si va pasi incet, cu capul sus, cu umerii trasi in spate, cu abdomenul supt. Isi va acorda timp ca sa salute pe toata lumea si se va uita in ochii fiecarei persoane”

Spuneti si voi, cat de frumos, nu? Zilele astea am fost foarte depresiva, am stat incuiata in camera si am exagerat cu mancarea, dar cititind randurile astea, m a facut sa ies din zona mea de confort! Vreau sa incerc sa nu mai ies nearanjata din casa, pe cat posibil, sa ies cu capul ridicat si spatele drept, pentru ca merit! De ce sa stau cu capul aplecat? Ce am eu in minus fata de altii? Poate am in plus, niste kilograme, dar deja asta e alta faza :))

Have a nice day, people!